Ambliopia

Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita, in egala masura pentru ambii ochi. Ambliopia, numita si “ochiul lenes”, debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos, ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. Ambliopia de obicei afecteaza numai un ochi, dar poate aparea si la ambii ochi. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani.

Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla.

 Cauze

StrabismCea ma frecventa este strabismul. In acest caz, din cauza alinierii necorespunzatoare a ochilor, imaginile primite de catre creier de la cei doi ochi nu corespund datorita faptului ca acestia vad imagini diferite. Astfel, imaginile primite de la ochiul cu strabism ajung sa fie ignorate de catre creier, instalandu-se ambliopia.

O alta cauza este diferenta dintre cei doi ochi in ceea ce priveste claritatea imaginii, iar aceasta apare atunci cand unul dintre ochi prezinta o miopie, hipermetropie sau astigmatism mai pronuntate decat ale celuilalt ochi. In acest caz, creierul va ajunge sa ignore ochiul cu probleme mai mari.

O a treia cauza, rezultata din diferenta de calitate a imaginilor celor doi ochi, o reprezinta existenta unei cataracte congenitale (aparute in copilarie), a unor probleme legate de transparenta corneei sau obturarea totala sau partiala a unuia dintre ochi pentru o perioada indelungata, ca in cazul ptozei palpebrale (pleoapei cazute).

Simptome

Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi. Acesta este numit uneori “ochi lenes”. La majoritatea copiilor ambliopia este greu de depistat.

Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt:
– ochii nu se misca simultan in aceiasi directie

– ochii nu fixeaza acelasi punct

– plans sau durere cand un ochi este acoperit

– miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului, pentru a privi ceva

– o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular, precum cataracta)

– o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza).

Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. Deseori pot sa nu apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba. Este recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii.

Tratament

img-12

Pentru ca ambliopia sa fie tratata este nevoie in primul rand sa fie eliminata cauza care a dus la aparitia acesteia, respectiv tratarea strabismului, a miopiei, astigmatismului etc. Dupa eliminarea cauzei, ambliopia va fi tratata prin fortarea folosirii ochiului cu probleme, fie prin acoperirea ochiului bun, fie prin slabirea vederii acestuia in urma utilizarii unor picaturi care dilateaza pupila. Se procedeaza astfel pentru a forta creierul sa foloseasca din nou imaginile de la ochiul pe care l-a ignorat pana atunci.

Este important de subliniat faptul ca tratamentul va fi cu atat mai eficient cu cat va fi inceput mai devreme, ideal pana la varsta de 5 ani. Cu cat tratamentul incepe mai tarziu, cu atat mai incompleta va fi recuperarea. Din acest motiv este important sa ne ducem copiii la un consult oftalmologic pana la varsta de 5 ani, cu atat mai mult cu cat de multe ori ambliopia va trece neobservata, vederea copilului fiind compensata de ochiul bun, acesta ajungand in unele cazuri sa aiba o acuitate vizuala de doua ori mai buna decat in mod normal. Ambliopia este dificil de corectat dupa varsta de 9 ani. Totusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti.

Bookmark the permalink.

Comments are closed.