Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. Se produc leziuni la nivelul maculei, partea centrala a retinei. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor,fiind responsabila pentru vederea centrala, care este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul, condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica, nu apare orbirea completa. Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta, incepand cu 50 de ani. Este principala cauza a pierderii vederii la persoanele peste 65 ani, frecventa sa crescand cu varsta pana la 25% la peste 80 ani.
Exista doua forme de degenerescenta maculara. Ambele forme afecteaza doar un singur ochi, dar daca boala apare la un ochi, in cele din urma va aparea si la celalalt.
Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. In aceasta forma, celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata.
Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa, doar in 10% din cazuri. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei, aflata in polul posterior al globului ocular, distrugand vederea centrala.
Simptome:
Diminuarea capacitatii vizuale in obscuritate, ondulari ale liniilor drepte,culorile pierderi din intensitate, pierderi ale netitatii (claritatii) cuvintelor scrise, puncte negre sau fulgerari luminoase, vedere dubla.
Druzele sunt criteriul principal al diagnosticului DMLV, prezenta lor la un pacient peste 50 ani e suficienta pentru a se pune diagnosticul.Corespund unei acumulari de material extracelular situat intre membrana bazala a epiteliului pigmentar si stratul de colagen interior al membranei lui Bruch.
Druzele pot fi:
– granuloase – mici pete albe de dimensiuni reduse (50 micrometri) cu forma rotunda si contururi nete( mai frecventa);
– seroase – mai mari, cu forma policiclica si contururi neclare, au tendinta sa devina confluente;evolutia se face spre o confluenta tot mai marcata si ele constituie fomele cu cel mai mare risc de neovascularizare coroidiana.
Sursa: sfatulmedicului.ro