Nistagmusul

Nistagmusul este mişcarea rapidă, repetată şi necontrolată a ochilor.

Aceste mişcări pot fi: orizontale, verticale sau circulare. Nistagmusul poate duce la tulburări de vedere deoarece ochii nu pot focaliza obiectele.

Tipuri

  • Nistagmusul congenital poate fi prezent de la naştere si este adesea moştenit sau poate fi determinat de deficienţe în dezvoltarea sistemului vizual. O altă formă de nistagmus numită spasmus nutans apare de obicei până la vârsta de 6 luni şi dispare de la sine în prima copilărie.
  • Nistagmusul dobandit  poate apărea în orice moment al vieţii, de obicei datorită unor traumatisme ale capului, accidente vasculare cerebrale, anumitor medicamente sau droguri.

De obicei, nistagmusul congenital sau ereditar nu este asociat cu probleme grave de sănătate. Însă, nistagmusul dobândit poate fi un semn al unei afecţiuni severe, inclusiv traumatisme craniene severe, intoxicaţii, accidente vasculare cerebrale sau boli sau alte condiţii inflamatorii care afectează creierul.

Simptome ce pot însoţi nistagmusul congenital:

  • Aniridie (absenţa irisului);
  • Cataractă;
  • Mişcări ale capului;
  • Dezvoltarea incompletă a nervului optic;
  • Lipsa pigmentării pielii şi a ochilor (albinism); 

Simptome ce pot însoţi nistagmusul dobândit:

  • Mişcări ale capului;
  • Cefalee;
  • Pierderea coordonării musculare;
  • Pierderea acuităţii vizuale.

Cauze

Nistagmusul poate fi ereditar sau determinat de deficite în dezvoltarea părţii creierului care controlează mişcările oculare. Copii cu vedere foarte slabă pot dezvolta nistagmus.

Pentru un copil cu nistagmus congenital fără alte probleme asociate, obiectele văzute nu se mişcă, se poate juca, poate citi, se poate uita la televizor şi este indicat să meargă la o şcoală normală. Dacă există şi alte afecţiuni ce însoţesc nistagmusul, ochii focalizează mai greu imaginile, sunt preferate cărţi cu un scris mai mare, cu un contrast mai bun, o cameră bine iluminată, jucării mari, viu colorate, sunt utile televizoarele cu ecran mare, dacă merge la film sau la teatru este indicat să se aşeze pe locurile din faţă.

Nistagmusul dobândit poate apărea la orice vârstă şi poate fi determinat de traumatisme, diferite boli, medicamente sau droguri.

Cauze frecvente de nistagmus dobândit:

  • Intoxicaţia alcoolică;
  • Afecţiuni medicale ale urechii interne precum labirintita (boala Meniere);
  • Scleroza multiplă (boală ce afectează creierul şi măduva spinării determinând slăbiciune, tulburări de coordonare şi echilibru şi alte probleme);
  • Boala Parkinson (boală a creierului care afectează mişcările şi coordonarea);
  • Medicamentele sedative;
  • Tumori cerebrale;
  • Supradoza de droguri sau toxicitatea anumitor substanţe;
  • Traumatismele craniene;
  • Accidentele vasculare cerebrale.

Tratament

Pe lângă mişcările oculare necontrolate, pacienţii cu nistagmus pot prezenta tulburări ale percepţiei spaţiale. Pierderea acuităţii vizuale şi a percepţiei spaţiale poate duce la tulburări de coordonare.Oboseala şi nivelurile crescute de stres par să agraveze această condiţie.

Nistagmusul dobândit dispare odată cu tratarea afecţiunii ce l-a provocat. Este necesar un consult oftalmologic pentru stabilirea tratamentului. Acuitatea vizuală se îmbunătăţeşte, dar nistagmusul nu poate fi corectat în totalitate.

Bookmark the permalink.

Comments are closed.